Jan 05 2010

EXPRIMATI VA TRAIRILE IN MOD CONSTRUCTIV

Oamenii folosesc de multe ori furia pentru a se elibera de trăiri emoţionale puternice sau de tensiuni. Această ventilare a emoţiilor te face să te simţi mai bine pe moment. Dar, în mod obişnuit, consecinţa furiei este vinovăţia, indispoziţia sau durerile de cap. Mai mult, atunci când suntem furioşi, avem tendinţa să luăm decizii iraţionale sau violente, fără a ne gândi la consecinţele celor afirmate.

Nu putem elimina cu desăvârşire furia din exprimarea noastră emoţională, dar putem învăţa să o controlăm. Primul pas ar fi conştientizarea faptului că furia nu este neapărat un lucru rău. Felul în care canalizăm furia, o face constructivă sau distructivă.

Acordaţi-vă timp pentru a vă reveni. Dacă lăsaţi furia să vorbească, acest lucru nu va fi constructiv. Uneori este util să ieşiţi din situaţie (faceţi o mică plimbare), pentru va da răgazul să vă liniştiţi şi să evaluaţi corect.

Gândiţi ! înainte de a începe să strigaţi sau să proferaţi insulte, gândiţi-vă la consecinţe. Oare ceea ce veţi spune va produce o confruntare eficientă? Este oare nevoie ca mesajul vostru să aibă ca rezultat intimidarea sau ruşinarea celeilalte persoane? Faceţi o pauză şi respiraţi adânc câteva secunde. Aceasta poate face diferenţa între o interacţiune pozitivă şi un dezastru în comunicare.

înţelegeţi! întrebaţi-vă dacă aţi înţeles corect persoana şi situaţia. Ca să fiţi sigur, puneţi întrebări directe pentru a obţine informaţii suplimentare, a stabili acurat faptele şi a clarifica percepţiile – fără a crea vinovăţie sau disconfort. Faceţi persoana să înţeleagă că doriţi să-i cunoaşteţi poziţia. înţelegerea în mijlocul unei confruntări nu este un lucru uşor, dar îngăduind interlocutorului să-şi exprime trăirile fără a face judecăţi de valoare, poate conduce la o clarificare. Exemplu: Diferenţe individuale în comunicare

M.S. este antrenor de volei la o grupă de începăto ‘ După câteva luni de antrenamente, observă că doi dintr’ elevii lui nu execută corect serviciul şi de aceea mingea se opreşte în fileu. El începe să strige:"De câte ori să vă spun să executaţi corect mişcarea? Chiar nu puteţi reţine un lucru atât de simplu?" Unul dintre elevi nu acceptă critica şi se simte rănit şi stânjenit în faţa colegilor săi. El caută să se concentreze pentru a executa corect mişcarea, dar greşelile se ţin lanţ cu cât observaţiile sunt mai multe Celălalt este mai puţin sensibil şi pare mai abil, înţelegând cum să-şi corecteze greşelile. Critica îl face să fie mai vigilent şi doreşte să demonstreze că poate servi corect. Critica îl motivează să se concentreze şi să -şi corecteze tehnica.

Continue Reading »

No responses yet

Jan 03 2010

ERORILE RECEPTORULUI

Pe lângă interpretarea greşita a mesajului, neascultarea lui este o altă problemă a receptorului. De exemplu, profesorul poate preda foarte bine, dar studenţii să nu fie atenţi, caz în care comunicarea este distorsionată. Receptorul trebuie să împărtăşească responsabilitatea cu expeditorul şi trebuie să depună efort pentru a asculta mesajul trimis.

No responses yet

Jan 01 2010

ERORILE EMITATORULUI

Emiţătorul poate transmite mesajul prea ambiguu. Să spunem că un antrenor se adresează unui jucător spunandu-i că dacă continuă să se antreneze la fel de bine, va tuntrodus în prima echipă la începutul campionatului.

Mesajele inconsecvente constituie o altă sursă de distorsiune în comunicare. Nimic nu poate fi mai frustrant decât să auzi ceva astăzi şi total altceva mâine. Consecvenţa este critică în clădirea încrederii şi relaţiilor pozitive. De exemplu, dacă antrenorul este suportiv la antrenamente, dar agresiv şi critic în timpul meciurilor, sportivul va deveni confuz sau chiar se poate bloca în timpul meciurilor.

Deseori inconsecvenţa în caz de conflict apare între canalele verbale de comunicare şi cele nonverbale. Un profesor de educaţie fizică poate adresa cuvinte de încurajare unui elev care încearcă să înveţe o nouă deprindere sportivă, în timp ce limbajul trupului şi expresia facială exprimă descurajare şi plictiseală.

Continue Reading »

No responses yet

Dec 31 2009

ASCULTAREA CONSTIENTA

Să fii conştient în situaţiile în care interlocutorul reacţionează diferit la maniera ta de comunicare, lată principii pentru o ascultare conştientă:

Fiti flexibili. Nu există o strategie de ascultare
universal valabilă. Situaţii diferite necesită strategii
diferite Oamenii preferă sau se simt mai confortabil
într-un stil de ascultare sau în altul. Unii preferă doar
să vorbească şi par neinteresaţi dacă sunt sau nu
înţeleşi. Alţii vă vor oferi timp de gândire pentru a
reacţiona la ce au spus şi pentru a le oferi feedback-
uri. . . „
2 Fiti atenţi la bariere şi distorsiuni in comunicare.
Barierele presupun "zgomot", ca atunci când oamenii
vorbesc în timp ce încercaţi să comunicaţi cu alţii.
Antrenorii şi sportivii adesea trebuie să vorbească pe
fondul zgomotului făcut de spectatori. Este nevoie să
dezvoltaţi strategii pentru a contracara zgomotul,
folosind semne nonverbale.

Continue Reading »

No responses yet

Dec 29 2009

RECEPTIONAREA EFICIENTĂ A MESAJELOR

Suntem focalizaţi prea mult pe n latură p comunicării: emiţătorul. Totuşi, oamenii petrec 40 % din comunicare ascultând. Noi primim în şcoală îndrumări privind scrisul sau exprimarea verbală, dar foarte rar suntem învăţaţi cum să ascultăm.

Oamenii se simt mult mai confortabil dacă îşi exprimă ideile şi trăirile cuiva care vrea să asculte. Ascultarea eficientă denotă senzitivitate şi încurajează un schimb deschis de idei şi sentimente. Dacă vrei cu adevărat ca oamenii să vină spre tine şi să aibă încredere în tine, trebuie să faci un efort considerabil de a-i asculta.

Modul cel mai eficient de a-ţi îmbunătăţi ascultarea este să asculţi activ. Un ascultător activ parafrazează ceea ce vorbitorul a exprimat. Exemple:

• Ceea ce ai spus este……….

• Să vedem dacă am înţeles bine. Tu spui………………

Parafrazând gândurile şi trăirile unei persoane o faci să înţeleagă că o asculţi cu atenţie şi îţi pasă de ea. Acest lucru duce la o comunicare mai deschisă şi la schimburi reale de impresii. Atunci când pui o întrebare fereşte-te să foloseşti interogaţia "de ce", pentru că acest cuvânt pare a fi o judecată. Rosenfeld şi Wilder (1990) ne oferă sugestii pertinente pentru îmbunătăţirea abilităţilor de ascultare:

 

Continue Reading »

No responses yet

Dec 27 2009

TIPURI DE COMUNICARE

De obicei, atunci când discutăm despre comunicare, ne referim la comunicarea interpersonală, care implică cel puţin două persoane.

Comunicarea intrapersonală se referă la vorbirea cu noi înşine. Acest dialog interior este foarte important. Ceea ce ne spunem prin dialog interior previzionează şi prefigurează modul în care acţionăm şi performăm. De exemplu, la ora de educaţie fizică, unui elev îi este frică să execute un procedeu de gimnastică şi îşi spune că nu îl poate executa şi ar putea să pară caraghios în fflţa colegilor săi. Această comunicare intrapersonală sporeşte probabilitatea ca el să nu execute corect procedeul.

TRANSMITEREA EFICIENTĂ A MESAJELOR

Comunicarea eficientă face deseori diferenţa între succes şi eşec în cazul profesorilor, antrenorilor sau instructorilor sportivi. De aceea, este important să înţelegem cum să transmitem mesaje eficiente, atât verbal, cât şi nonverbal.

Continue Reading »

No responses yet

Dec 25 2009

SCOPURILE COMUNICARII

Scopurile comunicării

In fiecare comunicare apar aceleaşi elemente, da scopurile sunt diferite. De obicei comunicăm pentru: ‘

A convinge (o persoană să meargă la aerobic pentru a scăpa de supragreutate).

A evalua (prestaţia unui gimnast înaintea unui concurs).

A informa (un elev asupra unei tehnici specifice jocului de handbal).

A motiva (echipa de baschet înaintea unei confruntări cu un adversar puternic).

A rezolva (problemele rezultate în urma unui conflict între doi jucători din aceeaşi echipă).

Continue Reading »

No responses yet

Dec 23 2009

COMUNICAREA IN MEDIUL SPORTIV

Comunicarea face parte integrantă din viaţa noastră de zi cu zi. Viaţa noastră este plină de comunicare -vorbim, citim, gesticulăm, ascultăm, încurajăm, convingem demonstrăm, observăm etc. în meseria de antrenor’ profesor de sport, instructor sportiv, comunicarea este uri element decisiv.

Pentru a-i influenţa pe ceilalţi şi a te lăsa la rândul tău influenţat de ei – pentru a fi lider, antrenor sau profesor – trebuie să stăpâneşti tehnicile de comunicare verbale şi nonverbale.

Vasile este un jucător de baschet debutant în prima divizie. într-un moment decisiv al meciului, el ratează două aruncări libere de care a depins soarta partidei. Antrenorul principal îi spune: "Vasile, nu-mi vine să cred că ai ratat aruncările libere. Pur şi simplu am avut încredere în tine, dar m-ai dezamăgit. Ţi-am spus să te concentrezi, dar tu ai luat lucrurile prea uşor. Din cauza ta am pierdut un meci decisiv!"

Imediat după acest episod, antrenorul secund îi spune: "Nu-ţi fă griji, Vasile. Este doar un joc. Tensiunea meciului a fost prea mare, publicul a fost ostil, iar tu încă nu ai destulă experienţă de joc. Data viitoare o să reuşeşti să te concentrezi mai bine. Sunt sigur că ai să treci cu bine peste acest episod neplăcut".

Continue Reading »

No responses yet