Feb 02 2010
CARACTERISTICILE GENERALE ALE PROCESELOR DE ÎNVĂŢARE
învăţarea este un proces care antrenează modificări relativ durabile în comportament, ca rezultat al unor experienţe specifice din mediul înconjurător. Pentru a avea loc un proces de învăţare, trebuie să se producă modificări comportamentale. Este nevoie să precizăm că, ceea ce considerăm a fi învăţare, nu se manifestă totdeauna în performanţă: în absenţa motivaţiei sau în condiţii de oboseală, performanţa nu este la fel de bună ca şi în situaţii optimale. Oamenii cu mare experienţă în antrenamentul sportiv cunosc foarte bine acest fenomen. După două ore de antrenament, un jucător de baschet poate ajunge sa stăpânească tehnica aruncării libere, cu toate că mingea nu intră în coş de prea multe ori. După mai multe zile în care
Din această cauză, învăţarea se acfmai degrabă în termeni de potenţial mTortamental decât ca modificare de comportament. De asemenea, trebuie subliniat că tipuri diferite de învăţare pot avea ca rezultat nivele similare de performantă. Un copil poate obţine rezultate bune în efectuarea’ unei înmulţiri, deoarece a învăţat pe de rost tabla înmulţirii sau pentru că principiile generale ale operaţiilor aritmetice îi sunt cunoscute deja.
în exemplele de mai sus ne-am referit la modificări relativ durabile ale potenţialului comportamental. Dacă un jucător de volei reuşeşte o lovitură de atac, dar are eşecuri în alte situaţii similare, noi nu putem concluziona că stăpâneşte acest procedeu.
In legătură cu învăţarea, vorbim de „experienţe specifice de mediu". Acest lucru presupune excluderea achiziţiilor datorate dezvoltării. De asemenea, este posibil sa apară învăţarea fără exersare (doar prin observarea unui procedeu tehnic).
