Jan 05 2010
EXPRIMATI VA TRAIRILE IN MOD CONSTRUCTIV
Oamenii folosesc de multe ori furia pentru a se elibera de trăiri emoţionale puternice sau de tensiuni. Această ventilare a emoţiilor te face să te simţi mai bine pe moment. Dar, în mod obişnuit, consecinţa furiei este vinovăţia, indispoziţia sau durerile de cap. Mai mult, atunci când suntem furioşi, avem tendinţa să luăm decizii iraţionale sau violente, fără a ne gândi la consecinţele celor afirmate.
Nu putem elimina cu desăvârşire furia din exprimarea noastră emoţională, dar putem învăţa să o controlăm. Primul pas ar fi conştientizarea faptului că furia nu este neapărat un lucru rău. Felul în care canalizăm furia, o face constructivă sau distructivă.
Acordaţi-vă timp pentru a vă reveni. Dacă lăsaţi furia să vorbească, acest lucru nu va fi constructiv. Uneori este util să ieşiţi din situaţie (faceţi o mică plimbare), pentru va da răgazul să vă liniştiţi şi să evaluaţi corect.
Gândiţi ! înainte de a începe să strigaţi sau să proferaţi insulte, gândiţi-vă la consecinţe. Oare ceea ce veţi spune va produce o confruntare eficientă? Este oare nevoie ca mesajul vostru să aibă ca rezultat intimidarea sau ruşinarea celeilalte persoane? Faceţi o pauză şi respiraţi adânc câteva secunde. Aceasta poate face diferenţa între o interacţiune pozitivă şi un dezastru în comunicare.
înţelegeţi! întrebaţi-vă dacă aţi înţeles corect persoana şi situaţia. Ca să fiţi sigur, puneţi întrebări directe pentru a obţine informaţii suplimentare, a stabili acurat faptele şi a clarifica percepţiile – fără a crea vinovăţie sau disconfort. Faceţi persoana să înţeleagă că doriţi să-i cunoaşteţi poziţia. înţelegerea în mijlocul unei confruntări nu este un lucru uşor, dar îngăduind interlocutorului să-şi exprime trăirile fără a face judecăţi de valoare, poate conduce la o clarificare. Exemplu: Diferenţe individuale în comunicare
M.S. este antrenor de volei la o grupă de începăto ‘ După câteva luni de antrenamente, observă că doi dintr’ elevii lui nu execută corect serviciul şi de aceea mingea se opreşte în fileu. El începe să strige:"De câte ori să vă spun să executaţi corect mişcarea? Chiar nu puteţi reţine un lucru atât de simplu?" Unul dintre elevi nu acceptă critica şi se simte rănit şi stânjenit în faţa colegilor săi. El caută să se concentreze pentru a executa corect mişcarea, dar greşelile se ţin lanţ cu cât observaţiile sunt mai multe Celălalt este mai puţin sensibil şi pare mai abil, înţelegând cum să-şi corecteze greşelile. Critica îl face să fie mai vigilent şi doreşte să demonstreze că poate servi corect. Critica îl motivează să se concentreze şi să -şi corecteze tehnica.
Fii empatic! Dacă eşti răutăcios, duşmănos sau* sarcastic, nu vei reuşi să-ţi convingi interlocutorul că îţi pasă de el. Mai mult, acest lucru va produce resentimente şi neîncredere. Obiectivul într-o confruntare ar trebui să fie rezolvarea problemei de comun acord, fără dominarea sau intimidarea cuiva. Să te pui în pielea altcuiva este esenţa empatiei. înseamnă să te întrebi pe tine însuţi cum te-ai simţi în circumstanţe similare. Când primeşti un mesaj, cum te-ai simţi dacă ai fi criticat sau s-ar striga la tine? Profesioniştii trebuie să se gândească la modul în care se vor simţi destinatarii criticilor sau comentariilor lor. Asta nu înseamnă să nu mai criticăm pe cineva, ci să fim sinceri şi sensibili la ceea ce simt ceilalţi.
